luni, 22 august 2016

Identificarea stilurilor de invatare-Prof.Dr Florin Colceag

                


 CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA STILULUI DE ÎNVĂŢAT 
1. Când întâlniţi o persoană necunoscută, ce vă frapează prima oară la ea?
 a. înfăţişarea sau modul cum se îmbracă
 b. Felul cum vorbeşte, ceea ce spune, sau cuvintele sale
 c. Ceea ce simţiţi despre ea d. Modul cum se comportă persoana, sau acţiunile ei 
2. La câteva zile după ce aţi cunoscut o persoană, ce anume vă amintiţi cel mai bine despre ea? 
a. Chipul
 b. Numele 
c. Cum v-aţi simţit alături de ea, chiar dacă i-aţi uitat numele sau chipul d. Ceea ce aţi făcut împreună cu ea, chiar dacă i-aţi uitat numele sau chipul 

3. Când intraţi într-o cameră în care n-aţi mai fost niciodată, ce vă atrage cel mai mult atenţia?
 a. Felul cum arată interiorul 
b. Sunetele sau discuţiile dinăuntru 
c. Cât de confortabil vă simţiţi, emoţional sau fizic, în cameră 
d. Ce activităţi au loc înăuntru şi ce anume puteţi face acolo 

4. Când învăţaţi ceva nou, cum trebuie să procedaţi? 
a. Profesorul vă dă să citiţi ceva scris pe hârtie sau pe tablă şi vă arată cărţi, imagini, grafice, hărţi, desene sau obiecte, dar nu au loc discuţii şi nici nu se scrie nimic. 
b. Profesorul explică totul verbal şi vă permite să discutaţi subiectul şi să puneţi întrebări, dar nu vă oferă nimic să priviţi, să citiţi, să scrieţi sau să faceţi 
c. Profesorul vă permite să scrieţi sau să desenaţi informaţiile, să atingeţi în mod direct materialele, sau să faceţi ceva cu mâinile. 
d. Profesorul vă permite să vă sculaţi din bancă pentru a executa proiecte, simulări, experienţe, să jucaţi jocuri, să interpretaţi personaje şi situaţii din viaţa reală, să exploraţi, să faceţi descoperiri ori activităţi care vă îngăduie să vă deplasaţi, în scopul învăţării. 


5. Când îi învăţaţi pe alţii, cum procedaţi?

a.Le oferiţi ceva la care să privească - un obiect, o imagine sau un grafic - , fără explicaţii verbale ori discuţii; sau cu un nivel redus al acestora 
b. Le explicaţi verbal, fără a le oferi materiale vizuale
 c. Desenaţi, scrieţi sau vă folosiţi de mâini pentru a le explica 
d. Le demonstraţi o acţiune în mod practic şi le cereţi s-o facă împreună cu dumneavoastră 

6. Ce tip de cărţi preferaţi să citiţi?
 a. Cărţi ce conţin descrieri menite să vă ajute să vizualizaţi cele ce se întâmplă 
b. Cărţi conţinând informaţii exacte, istorie, sau cu multe dialoguri 
c. Cărţi despre sentimentele şi emoţiile personajelor, despre sentimente şi relaţii, sau despre perfecţionarea minţii şi a corpului 
d. Cărţi scurte cu multă acţiune, sau cărţi ce vă ajută să vă perfecţionaţi într-un sport, într-un hobby sau să vă dezvoltaţi un anumit talent

 7. Ce preferaţi să faceţi în timpul liber? 
a. Să citiţi o carte ori să răsfoiţi o revistă 
b. Să ascultaţi un talk-show radiofonic, să ascultaţi sau să interpretaţi muzică 
c. Să scrieţi, să desenaţi, să dactilografiaţi, ori să faceţi ceva cu mâinile d. Să faceţi sport, să construiţi ceva, sau să jucaţi un joc folosindu-vă de întregul corp 

Care dintre următoarele variante descrie modul în care puteţi citi sau studia cel mai bine? 
a. Puteţi studia în prezenţa muzicii, a zgomotelor sau a unor conversaţii, deoarece le eliminaţi mental. 
b. Nu puteţi studia în prezenţa muzicii, a zgomotelor sau a unor conversaţii, deoarece nu le puteţi elimina mental. 
c. Trebuie să vă simţiţi confortabil, relaxat şi puteţi lucra cu sau fără muzică, dar vă distrag sentimentele negative ale altora. 
d. Trebuie să vă simţiţi confortabil, relaxat şi puteţi lucra cu sau fără muzică, dar vă distrag activităţile sau mişcările din odaie.

 9.Când vorbiţi cu cineva, în ce direcţie vi se deplasează ochii? (Puteţi ruga pe cineva să vă observe, pentru a vă ajuta să răspundeţi la întrebare.) 
a. Priviţi direct chipul interlocutorului şi doriţi ca şi el să vă privească. 
b. Priviţi interlocutorul doar scurt timp, apoi ochii vi se deplasează dintr-o parte în cealaltă, la stânga şi la dreapta. 
c. Priviţi interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi vă feriţi ochii. 
d. Priviţi arareori interlocutorul; în majoritate vă uitaţi în jos, sau în lateral, dar dacă există activitate sau mişcări, priviţi în direcţia respectivă. 

10. Care dintre următoarele atitudini vă descrie cel mai bine? 
a. Oriunde v-aţi afla, remarcaţi culorile, formele şi desenele, şi vă pricepeţi la culori şi modele 
b. Nu puteţi suporta liniştea şi, atunci când vi se pare că un loc este prea tăcut, fredonaţi, cântaţi, vorbiţi tare, sau deschideţi radioul, televizorul, casetofonul etc., pentru a menţine un stimul auditiv în ambient 
c. Sunteţi sensibil faţă de sentimentele oamenilor, propriile dumneavoastră sentimente sunt rănite cu uşurinţă, nu vă puteţi concentra când alţii nu vă plac, şi pentru a lucra aveţi nevoie să vă simţiţi iubit şi acceptat 
d. Vă vine greu să staţi nemişcat pe locul dumneavoastră, trebuie să vă mişcaţi mult; dacă nu vă puteţi părăsi scaunul, vă foiţi, vă mişcaţi mult picioarele, sau bateţi tactul cu vârfurile pantofilor în podea 

11. Care dintre următoarele atitudini vă descrie cel mai bine? 
a. Remarcaţi dacă îmbrăcămintea oamenilor nu este asortată, sau dacă părul le este răvăşit şi adesea doriţi să rectificaţi asemenea situaţii 
b. Vă deranjează când cineva nu vorbeşte corect şi sunteţi sensibil faţă de anumite sunete, precum picuratul robinetelor sau zgomotul aparatelor casnice 
c. Lăcrimaţi la episoadele triste din filme sau cărţi d. Vă foiţi şi nu vă găsiţi locul când sunteţi silit să rămâneţi nemişcat şi nu puteţi sta prea mult timp în acelaşi loc 

12. Ce anume vă deranjează cel mai mult? 
a. Un loc dezordonat 
b. Un loc prea tăcut 
c. Un loc inconfortabil din punct de vedere fizic sau emoţional 
d.Un loc în care nu se permit activităţi, sau care nu oferă suficient spaţiu de mişcare 


13. Ce vă deranjează cel mai mult atunci când cineva vă predă un subiect? a. Să ascultaţi o expunere neînsoţită de materiale vizuale 
b. Să fiţi nevoit să citiţi în tăcere, fără explicaţii verbale sau discuţii 
c. Să nu vi se îngăduie să desenaţi, să mâzgăliţi, să atingeţi ceva cu mâinile, sau să faceţi însemnări, chiar dacă nu le veţi reciti niciodată 
d. Să fiţi nevoit să priviţi şi să ascultaţi, fără a vă putea clinti 

14. Rememoraţi o amintire fericită din viaţă. Petreceţi câteva secunde căutând să vă amintiţi cât mai multe detalii. După ce aţi retrăit episodul, ce amintiri ies în evidenţă? 
a. Cele văzute - descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor şi obiectelor 
b. Cele auzite - dialoguri şi conversaţii, replicile dumneavoastră şi sunetele din jur. 
c.Senzaţiile de pe piele şi corp, precum şi felul cum v-aţi simţit, fizic şi emoţional 
d. Acţiunile şi activităţile întreprinse de dumneavoastră şi mişcările corpului 

15. Rememoraţi o vacanţă sau o călătorie. Petreceţi câteva secunde căutând să vă amintiţi cât mai multe detalii. După ce aţi retrăit episodul, ce amintiri ies în evidenţă? 
a. Cele văzute - descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor şi obiectelor 
b. Cele auzite - dialoguri şi conversaţii, replicile dumneavoastră şi sunetele din jur 
c. Senzaţiile de pe piele şi corp, precum şi felul cum v-aţi simţit, fizic şi emoţional 
d. Acţiunile şi activităţile întreprinse de dumneavoastră şi mişcările corpului 

16. Imaginaţi-vă că aţi fi nevoit să vă petreceţi tot timpul în unul din următoarele locuri, în care se desfăşoară activităţi diferite. Unde v-aţi simţi cel mai confortabil? 
a. Un loc în care puteţi să citiţi; să priviţi tablouri, opere de artă, hărţi, grafice şi fotografii; să rezolvaţi puzzleuri vizuale, de felul labirinturilor sau descoperirii fragmentului lipsă dintr-un tablou; să jucaţi jocuri cu litere, de tip scrabble; să efectuaţi decoraţiuni interioare etc. 
b. Un loc în care puteţi asculta muzică, talk-show-uri radiofonice sau TV, ori ştiri; să cântaţi, vocal sau la un instrument; să jucaţi jocuri verbale, să participaţi la dezbateri; să citiţi cu voce tare, să recitaţi fragmente din piese sau filme etc. 
c. Un loc în care puteţi desena, picta, sculpta sau crea obiecte artizanale; să scrieţi sau să dactilografiaţi; să efectuaţi activităţi ce implică mâinile, aşa cum sunt cântatul la un instrument, jucatul de şah, dame etc.; să construiţi machete 
d. Un loc în care puteţi să faceţi sport, să jucaţi jocuri cu mingea, ori jocuri de acţiune, care implică mişcarea trupului, sau să jucaţi în piese ori spectacole; să efectuaţi proiecte în care să vă deplasaţi constant; să efectuaţi experienţe, sau să exploraţi şi să descoperiţi lucruri noi; să construiţi sau să reparaţi diverse obiecte; să participaţi în activităţi de echipă cu caracter competitiv 

17. Dacă ar fi necesar să vă reamintiţi un cuvânt nou, vi l-aţi aminti cel mai bine: 
a. Văzându-1 
b. Auzindu-1 
c. Scriindu-1 
d. Mimându-1, mental sau fizic Instrucţiuni privind evaluarea testului 

Adunaţi rezultatele testului după cum urmează (dacă la o întrebare aţi oferit mai multe răspunsuri, adunaţi-le pe toate): 
Adunaţi toate răspunsurile notate „a" şi scrieţi totalul: . 
Adunaţi toate răspunsurile notate „b" şi scrieţi totalul: . 
Adunaţi toate răspunsurile notate „c" şi scrieţi totalul: . 
Adunaţi toate răspunsurile notate „d" şi scrieţi totalul: . 

Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „a", sunteţi un elev vizual. Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „b", sunteţi un elev auditiv. Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „c", sunteţi un elev tactil. Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „d", sunteţi un elev kinestezic. Aranjaţi categoriile în ordinea descrescătoare a punctajelor. (Observaţie: Unii indivizi au dezvoltat câteva sau toate stilurile de învăţat, de aceea este posibil ca două, trei sau chiar patru stiluri de învăţat să fie conectate.) 
Scrieţi-vă stilul de învăţat, ca să-1 puteţi consulta pe măsură ce veţi parcurge cartea. Stilul meu preferat de învăţat este: 

CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA EMISFERICĂ CEREBRALĂ 
1. închideţi ochii. Vedeţi roşu. Ce zăriţi? 
a. Literele r-o-ş-u, sau nimic, deoarece nu le puteţi vizualiza 
b. Culoarea roşu, sau un obiect roşu 

2. închideţi ochii. Vedeţi trei. Ce zăriţi? 
a. Literele t-r-e-i, sau numărul 3, sau poate nimic, deoarece nu-1 puteţi vizualiza 
b. Trei animale, oameni sau obiecte 

3. In cazul în care cântaţi, vocal sau la un instrument: 
a. Nu puteţi cânta după ureche, ci trebuie s-o faceţi după note 
b. Puteţi cânta după ureche, dacă este necesar 

4. Când asamblaţi ceva: 
a. Trebuie să citiţi şi să urmaţi instrucţiunile scrise 
b. Puteţi folosi imagini şi schiţe, sau pur şi simplu să vă apucaţi de treabă fără să consultaţi nici un material ajutător 

5. Când cineva vă vorbeşte: 
a. Sunteţi mai atent la cuvinte şi eliminaţi comunicarea nonverbală 
b. Sunteţi mai atent la comunicarea nonverbală - expresiile chipului, limbajul corpului şi tonalităţile vocii 

6. Sunteţi mai priceput la: 
a. Folosirea literelor, cifrelor şi cuvintelor 
b. Folosirea culorilor, formelor, imaginilor şi obiectelor 

7. Când citiţi literatură: 
a. Auziţi cuvintele parcă rostite cu glas tare în minte 
b. Vedeţi cartea derulându-se ca un film 

8. Cu care mână scrieţi? 
a. Dreapta 
b. Stânga 

9. Când rezolvaţi o problemă de matematică, cum vă este mai uşor? 
a. S-o abordaţi cu cifre şi cuvinte 
b. S-o abordaţi folosind materiale concrete, obiecte fizice sau chiar degetele 

10. Preferaţi să: 
a. Discutaţi despre ideile dumneavoastră? 
b. Faceţi ceva, cu obiecte reale? 

11. Cum este camera sau masa dumneavoastră? 
a. Ordonată şi îngrijită 
b. Celorlalţi le pare dezordonată, totuşi ştiţi unde se află fiecare lucruşor

 12. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi, obişnuiţi să: 
a. Folosiţi un program pe care să-1 respectaţi cu stricteţe 
b. Faceţi lucrurile în ultima clipă, sau după cum aveţi chef şi/sau doriţi să continuaţi lucrul, chiar dacă timpul pe care i l-aţi alocat s-a sfârşit 

13. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi: 
a. De obicei, sunteţi punctual 
b. De obicei, întârziaţi 

14. Vă place să citiţi o carte sau o revistă: 
a. De la cap la coadă 
b. De la coadă la cap, sau sărind de colo-colo 

15. Ce atitudine vă descrie cel mai bine? 
a. Vă place să povestiţi evenimentele sau să ascultaţi relatarea lor cu toate detaliile prezentate în ordine 
b. Vă place să spuneţi direct ideea principală a unui eveniment, iar când alţii vă povestesc ceva, vă irită dacă nu ajung repede la ideea principală 

16. Când rezolvaţi un puzzle sau când întreprindeţi un proiect: 
a. O faceţi perfect, fără să fi văzut produsul în stare finală 
b. Trebuie să vedeţi produsul final, înainte de a-1 putea face 

17. Ce metodă de aranjare a însemnărilor preferaţi? 
a. Schiţarea sau enumerarea elementelor în ordine 
b. Realizarea unei hărţi mentale1, sau a unei reţele, cu cercuri întrepătrunse 

18. Când primiţi instrucţiuni pentru a face ceva şi aveţi posibilitatea de a opta, preferaţi să: 
a. Urmaţi instrucţiunile 
b. Vă gândiţi şi încercaţi alte căi de realizare 

19. Când sunteţi aşezat la birou: 
a. Staţi cu spinarea dreaptă 
b. Vă aplecaţi peste birou, vă lăsaţi pe spate în scaun, sau chiar parţial în afara scaunului, încercând să vă simţiţi confortabil 

20. Ce^atitudine vă descrie cel mai bine? 
a. In majoritatea cazurilor, rostiţi cuvintele şi scrieţi numerele corect 
b. Uneori, amestecaţi literele sau numerele, ori scrieţi inversate unele cuvinte, litere sau numere 

21. Ce vă caracterizează mai bine? 
a. Rostiţi cuvintele corect şi în ordinea cuvenită 
b. Uneori, amestecaţi cuvintele într-o propoziţie, sau spuneţi altceva decât intenţionaţi, deşi ştiţi cu precizie ce anume doreaţi să spuneţi 

22. Discutând cu cineva, obişnuiţi să: 
a. Vă menţineţi la subiect 
b. Schimbaţi subiectul discuţiei, gândindu-vă la ceva asociat acestuia 

23. Vă place să: 
a. Faceţi planuri şi să le respectaţi 
b. Decideţi lucrurile în ultima clipă, vă lăsaţi dus de curent, ori faceţi ceea ce aveţi chef în clipa respectivă 

24. Vă place să întreprindeţi: 
a. Proiecte artistice în care urmaţi îndrumările sau instrucţiunile pas-cu-pas 
b. Proiecte artistice ce vă oferă libertatea de a crea ce doriţi 

25. Vă place să: 
a. Cântaţi, vocal sau instrumental, bazându-vă pe note sau pe cele învăţate de la alţii 
b. Creaţi propriile dumneavoastră refrene sau cântece 

26. Vă plac: 
a. Sporturile cu instrucţiuni sau reguli stricte, pas-cu-pas 
b. Sporturile ce vă permit să vă mişcaţi liber, fără reguli stricte 

27. Vă place să: 
a. Lucraţi pas-cu-pas, până ajungeţi la produsul final 
b. Vedeţi mai întâi tabloul de ansamblu, sau produsul final, şi apoi să reveniţi şi să parcurgeţi etapele

28. Ce atitudine vă descrie cel mai bine? 
a. Vă gândiţi la fapte şi evenimente petrecute cu adevărat 
b. Vă gândiţi în mod imaginativ şi inventiv la ceea ce s-ar fi putut întâmpla, sau la ceea ce poate fi creat în viitor 

29. Cunoaşteţi multe lucruri, deoarece: 
a. învăţaţi de la lume, de la alţi oameni sau din lecturi 
b. Le ştiţi intuitiv, fără să vă puteţi explica de ce sau cum 

30. Vă place să: 
a. Vă limitaţi la fapte concrete 
b. Vă imaginaţi posibilităţi deocamdată inexistente 

31. De obicei: 
a. Urmăriţi cu atenţie trecerea timpului 
b. Pierdeţi noţiunea timpului 

32. Sunteţi: 
a. Priceput la descifrarea comunicărilor nonverbale 
b. Puţin priceput la descifrarea comunicărilor nonverbale 

33. Sunteţi: 
a. Mai priceput la indicaţiile oferite verbal sau în scris 
b. Mai priceput la indicaţiile oferite prin intermediul imaginilor 

34. Vă pricepeţi mai bine la: 
a. A fi creativ cu materialele existente şi a le combina într-un mod nou 
b. A inventa sau produce ceva cu totul nou

35. De obicei, lucraţi la: 
a. Câte un proiect pe rând 
b. Mai multe proiecte simultan 

36. în care dintre următoarele ambiente aţi prefera să vă desfăşuraţi activitatea? 
a. Unul structurat, în care totul este ordonat, iar cineva vă spune ce aveţi de făcut, în care se respectă un program şi efectuaţi proiectele pe rând, pas-cu-pas şi în ordine 
b. Unul nestructurat, în care aveţi libertatea de alegere şi mişcare pentru a lucra ceea ce doriţi, în care puteţi fi pe cât de creativ şi imaginativ doriţi, în care să vă ţineţi bunurile personale aşa cum doriţi şi să vă implicaţi în oricâte proiecte simultan, fără vreun program prestabilit

 Instrucţiuni privind evaluarea testului 
Notaţi cu 1 punct fiecare întrebare la care aţi răspuns doar cu „a" şi scrieţi totalul: . 
Notaţi cu 1 punct fiecare întrebare la care aţi răspuns doar cu „b" şi scrieţi totalul: . 
Notaţi cu 1 punct fiecare întrebare la care aţi răspuns atât cu „a", cât şi cu „b" (egalitate) şi scrieţi totalul: . 
Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se află în categoria „a", dovediţi o preferinţă pentru folosirea emisferei cerebrale stângi.
 Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se află în categoria „b", dovediţi o preferinţă pentru folosirea emisferei cerebrale drepte. 
Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se află în categoria „egalitate", dovediţi o folosire integrată a ambelor emisfere cerebrale. Dacă aţi avut aproape un număr egal de puncte pentru „a" şi pentru „b" (fără să includeţi coloana „egalitate"), atunci este posibil să dovediţi o preferinţă mixtă şi să utilizaţi fiecare emisferă cerebrală pentru funcţii diferite. 
Dacă punctajul „a" îl depăşeşte pe cel din coloana „b" cu unu-două puncte, sau invers, aveţi o preferinţă mixtă ce favorizează emisfera dreaptă sau o preferinţă mixtă ce favorizează emisfera stângă. 
Scrieţi-vă preferinţa emisferică cerebrală: . (Opţiunile sunt: stânga, dreapta, integrată (egalitate), mixtă, mixtă favorizând dreapta, mixtă favorizând stânga.)

DIFERENŢE ÎNTRE EMISFERA CEREBRALĂ DREAPTĂ ŞI CEA STÂNGĂ 
Procesarea informaţiilor: Simbolic sau senzorial 
Una dintre diferenţele de procesare a datelor constă în faptul că emisfera cerebrală stângă o face simbolic, sub forma literelor, cifrelor, cuvintelor şi ideilor abstracte, pe când emisfera dreaptă o face într-o modalitate senzorială, percepând lumea prin intermediul simţurilor, fără cuvinte. Emisfera stângă le permite oamenilor să deţină darul vorbirii. în absenţa ei, am percepe doar cele văzute, auzite, gustate, mirosite, atinse şi simţite prin intermediul mişcărilor fără cuvinte. N-am fi capabili să vorbim despre experienţele noastre ori să le comunicăm altora. La majoritatea oamenilor, emisfera stângă este cea care se ocupă de limbaj, deşi există şi excepţii. Astfel, o lucrare de cercetare afirmă că zona vorbirii se află în emisfera cerebrală dreaptă la 5% dintre dreptaci şi la 30% dintre stângaci1. 
Vă puteţi imagina că ea este emisfera în care se află centrul vorbirii şi limbajului omenesc, asemănător unui translator încorporat care preia datele senzoriale şi le substituie prin cuvinte sau numere. Emisfera cerebrală dreaptă procesează informaţiile fără limbaj. Ea percepe senzaţiile vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile, de mişcare, muzica, sunetele vocii omeneşti şi nu există dialoguri. Deşi toţi oamenii procesează limbajul, diferenţa este că unii transformă mai întâi totul în cuvinte, pe când alţii percep mai întâi evenimentul pur senzorial, fără cuvinte. Pe măsură ce materialele sunt procesate în mintea cuiva, persoana respectivă se poate „gândi" la ele fie în cuvinte, ca şi cum în mintea ei s-ar desfăşura un dialog, fie în transpuneri senzoriale pline de imagini, sunete, miresme, gusturi şi atingeri ori mişcări lipsite de cuvinte. Dacă vă întrebaţi cum este posibil aşa ceva, gândiţi-vă la momentul în care aţi zărit un individ pe care-1 cunoşteaţi, fără să vă puteţi reaminti numele lui. V-aţi străduit din răsputeri să vi-1 amintiţi, dar a fost imposibil totuşi, eraţi sigur că-1 cunoşteaţi. Acesta constituie un exemplu despre felul cum funcţionează emisfera cerebrală dreaptă - fără cuvinte. Informaţia respectivă este esenţială în termenii învăţării accelerate. De ce? Dacă cineva procesează informaţia în simboluri, aşa cum sunt cuvintele, va răspunde pozitiv la o predare prin cuvinte şi limbaj. Dacă cineva procesează informaţia în imagini senzoriale, va răspunde pozitiv la o predare prin imagini şi experienţe senzoriale. învăţarea este asigurată atunci când corelăm prezentarea de materiale noi cu preferinţa emisferică cerebrală personală. Când nu reuşim să realizăm această corelare, ne chinuim să învăţăm lucruri noi, fiind posibil ca nici măcar să nu le înţelegem. Asta nu înseamnă că nici unul dintre noi nu întrebuinţează ambele emisfere cerebrale pentru procesarea informaţiilor. Orice om este capabil să vorbească şi să recepţioneze imagini senzoriale; noi le contopim pe cele două, pentru a învăţa şi pentru a efectua diverse acţiuni. Deosebirea constă în faptul că atunci când învăţăm pentru prima oară ceva nou, avem tendinţa de a procesa materialele noi prin emisfera cerebrală preferată. Dacă primim datele prin emisfera preferată, este mai simplu şi mai firesc să accelerăm învăţarea.

Stocarea informaţiei: Pas-cu-pas sau simultan
 Constatăm, de asemenea, că ne vine mai uşor să învăţăm ceva nou dacă materialul este prezentat într-o modalitate ce corespunde felului cum stocăm informaţia. Emisfera cerebrală stângă realizează stocarea secvenţial, pas-cu-pas. Ea absoarbe informaţiile în ordine liniară, succesiv, câte una pe rând. întâmpină dificultăţi în perceperea tabloului general, dacă informaţiile nu sunt prezentate secvenţial. Emisfera cerebrală dreaptă stochează informaţiile global, simultan; ea vede tabloul general dintr-o dată. întâmpină dificultăţi în receptarea informaţiilor pas-cu-pas, dacă nu capătă vederea de ansamblu. Ambele emisfere cerebrale sunt la fel de importante, au de îndeplinit un rol şi trebuie să lucreze împreună. Există oameni care pot stoca informaţii în ambele modalităţi? Da. Ei se simt la fel de bine cu gândirea liniară, caracteristică emisferei stângi, cât şi cu cea globală, caracteristică emisferei drepte. Cei care nu utilizează ambele emisfere, care favorizează una dintre ele, trebuie să-şi cunoască preferinţa pentru a afla cum să înveţe mai rapid. Caracteristicile ambelor emisfere cerebrale vor fi descrise în capitolele dedicate celor opt super-legături. Nu uitaţi că puţine persoane folosesc exclusiv o singură emisferă; puţine persoane deţin toate caracteristicile descrise pentru elevii de emisfera-dreaptă sau emisfera-stângă. Cu cât veţi înregistra un punctaj mai mare pentru o preferinţă de emisfera stângă, cu atât vă veţi apropia mai mult de descrierea caracteristicilor emisferei stângi. Cu cât veţi înregistra un punctaj mai mare pentru o preferinţă de emisfera dreaptă, cu atât vă veţi apropia mai mult de descrierea caracteristicilor emisferei drepte.

Dacă în urma testului aţi obţinut punctaje egale pentru funcţiile celor două emisfere, sau preferinţă mixtă, în care utilizaţi emisfera stângă pentru anumite sarcini, iar emisfera dreaptă pentru alte sarcini, atunci în secţiunea referitoare la cele opt super-legături va trebui să parcurgeţi capitolele despre elevii de emisfera-stângă şi despre elevii de emisfera- dreaptă, deoarece posedaţi caracteristici specifice ambelor categorii. De exemplu, dacă sunteţi un kinestezic cu preferinţă mixtă a emisferelor cerebrale, citiţi capitolele despre elevul kinestezic de emisfera-stângă şi despre elevul kinestezic de emisfera-dreaptă. 
Dacă sunteţi un vizual cu preferinţă mixtă, citiţi capitolele despre elevul vizual de emisfera-stângă şi despre elevul vizual de emisfera-dreaptă, iar pentru obţinerea profilului personal subliniaţi aspectele fiecărei emisfere cerebrale ce se aplică în cazul dumneavoastră. 
Dacă întrebuinţaţi în mod egal ambele emisfere cerebrale, citiţi Capitolul 6, care descrie utilizarea integrată a ambelor emisfere. Dacă sunteţi de emisfera-dreaptă pentru anumite acţiuni şi de emisfera-stângă pentru altele, parcurgeţi Capitolul 7, unde există o descriere a caracteristicilor elevilor cu preferinţă mixtă. Datele acestea sunt importante, întrucât identificaţi felul cum trebuie să învăţaţi. în capitolele ulterioare, veţi aplica respectivele informaţii la modalităţi de a învăţa rapid orice subiect. Tabelul următor vă oferă o sinteză a datelor cunoscute deocamdată despre emisferele cerebrale. Deşi în mod tradiţional intuiţia a fost atribuită emisferei cerebrale drepte, cercetările n-au confirmat această supoziţie. Ceea ce se percepe ca intuiţie ar putea să fie în realitate o funcţie de descifrare a comunicărilor non-verbale, sintetizând într-un tot materiale şi evenimente neasociate, sau folosind imaginaţia ori inventivitatea. Intuiţie pot avea atât persoanele de emisfera-stângă, cât şi cele de emisfera-dreaptă. Este posibil ca viitoarele cercetări să scoată la iveală faptul că intuiţia depăşeşte domeniul emisferelor cerebrale. În fiecare an, se descoperă noi amănunte legate de creier. Pe măsură ce se finalizează alte studii, datele curente se modifică şi trebuie permanent să ne revizuim cunoştinţele existente. 

ELEVI CU EMISFERE-INTEGRATE
 Elevii cu emisfere-integrate sunt indivizii care şi-au dezvoltat capacitatea de a folosi ambele emisfere cerebrale. Ei utilizează fiecare emisferă după cum este cazul pentru acţiunea curentă. Pentru acţiunile ce ar fi mai lesne îndeplinite de emisfera cerebrală dreaptă, ei folosesc funcţiile de emisferă-dreaptă. Invers, pentru acţiunile mai uşor abordabile de emisfera cerebrală stângă, o folosesc pe aceasta. Astfel, asemenea persoane învaţă cu uşurinţă în orice mediu, indiferent dacă este de emisferă dreaptă sau stângă.

CUM SĂ DEVENIŢI INTEGRAT
 Cercetătorii în domeniul funcţionării creierului pledează în favoarea dezvoltării ambelor emisfere, pentru a ne utiliza cât mai complet potenţialul cerebral. Putem continua să ne sporim capacităţile creierului; nu-i niciodată prea târziu să acţionăm asupra părţii noastre mai slabe, deşi pentru accelerarea învăţării preferăm în continuare să învăţăm prin intermediul emisferei cerebrale preferate. Totuşi, în orele „libere", când nu încercăm să învăţăm ceva nou, ne putem angaja în activităţi ce stimulează cealaltă emisferă cerebrală. Astfel, elevii de emisfera-stângă ar trebui să se angajeze zilnic în activităţi de emisfera-dreaptă, şi invers. Puteţi parcurge descrierile elevilor de emisfera-dreaptă vizuali, auditivi, tactili şi kinestezici, pentru a afla ce fel de activităţi întreprind ei şi să efectuaţi zilnic unele dintre ele, pentru a vă dezvolta emisfera cerebrală dreaptă. 
Pentru dezvoltarea emisferei stângi, citiţi descrierile elevilor de emisfera-stângă vizuali, auditivi, tactili şi kinestezici, şi începeţi să întreprindeţi zilnic activităţi specifice emisferei stângi. 
Persoanele de emisfera-stângă îşi pot dezvolta emisfera cerebrală dreaptă prin utilizarea mâinii stângi la desenat sau scris, participând la şedinţe de brainstorming1, inventând, scriind ficţiune, descifrând expresiile non-verbale ale oamenilor - mimica facială, tonurile glasului şi limbajul corpului (de exemplu, întrerupeţi sonorul televizorului în timpul unei piese, pentru a deduce sentimentele dinapoia gesturilor actorilor) - , abordând trasee inedite spre locul de muncă sau ascunzând ceasul şi lucrând fără el o zi întreagă. 
Persoanele de emisfera-dreaptă pot dezvolta capacităţi specifice emisferei stângi prin utilizarea mâinii drepte la desenat, scris sau în alte activităţi (dacă nu sunt deja dreptaci). 
Pentru dezvoltarea capacităţilor secvenţiale, pas-cu-pas, a emisferei stângi, citiţi o povestire sau un articol şi alcătuiţi o hartă mentală, completând-o cu toate detaliile, apoi convertiţi harta într-un format specific emisferei cerebrale stângi - liniar, secvenţial - , aranjaţi-vă actele în ordine alfabetică sau cronologică, treceţi-vă toate întâlnirile într-o agendă sau intr-un calendar şi impuneţi-vă să respectaţi orarul stabilit. Folosiţi un ceas cu alarmă, pe care să-1 programaţi pentru a vă reaminti întâlnirile şi acţiunile stabilite. Iată în continuare caracteristicile elevilor cu emisfere-integrate. 

Înţelegerea lumii: Elevii integraţi pot gândi atât în termenii simbolurilor şi limbajului, cât şi în cei ai experienţelor senzoriale. Când sunt rugaţi să vadă albastru, ei pot vedea atât culoarea cât şi literele ce alcătuiesc cuvântul albastru. îşi pot aminti impresiile senzoriale ca pe un film derulându-se mental şi în acelaşi timp pot utiliza cuvinte şi simboluri, pentru a se gândi la cele percepute. Vieţile lor sunt îmbogăţite, deoarece ei pot gândi şi procesa atât în limbajul simbolic al cuvintelor, simbolurilor şi ideilor, cât şi în limbaj pictural şi input senzorial. La fel cum o persoană bilingvă poate comunica graţie celor două limbi pe care le vorbeşte cu un număr mai mare de persoane, tot aşa elevii integraţi pot trece  mult mai uşor de la un mediu la altul şi pot înţelege persoane şi subiecte care comunică atât în maniera emisferei cerebrale stângi, cât şi în maniera celei drepte. 

Stocarea materialului: Gânditorii integraţi stochează informaţiile atât simultan, cât şi într-o manieră pas-cu-pas. Ei pot înţelege dintr-o privire tabloul de ansamblu, pentru ca apoi să revină şi să-i completeze detaliile secvenţial. Pot lucra într-o manieră integrală, având în vedere imaginea generală, pentru ca în alte ocazii să-şi organizeze ideile sau lucrările într-o modalitate pas-cu-pas, alfabetic, numeric sau în altă ordine logică pentru ei. Capacitatea aceasta le oferă avantajul suplimentar de a-şi alege sistemul de stocare adecvat scopului. Flexibilitatea menţionată le îngăduie de asemenea să înveţe atât dintr-o prezentare globală, de emisferă cerebrală dreaptă, cât şi dintr-una liniară, pas-cu-pas, specifică emisferei stângi. Atunci când prezintă datele, o fac fie într-o modalitate simultană, fie într-una pas-cu-pas. 

Simţul temporal: Gânditorii integraţi conştientizează timpul. Ei se pot ascunde în emisfera cerebrală dreaptă, nebăgând în seamă scurgerea timpului, sau pot fi foarte stricţi în privinţa graficului temporal, atunci când comută la funcţiile emisferei cerebrale stângi. În felul acesta, pot de asemenea opta dacă vor trăi după un program riguros, sau se vor pierde în atemporalitate. Graţie experienţei, ei învaţă ce situaţii necesită sau nu apelarea la simţul timpului. Relaţiile vizual-spaţiale: Emisfera cerebrală dreaptă oferă gânditorilor integraţi capacitatea de a trata relaţiile vizualspaţiale cu o bună percepere a culorilor, formelor şi configuraţiilor. Ei conştientizează relaţiile spaţiale dintre oameni şi obiecte. Simţul temporal: Gânditorii integraţi conştientizează timpul. Ei se pot ascunde în emisfera cerebrală dreaptă, nebăgând în seamă scurgerea timpului, sau pot fi foarte stricţi în privinţa graficului temporal, atunci când comută la funcţiile emisferei cerebrale stângi. În felul acesta, pot de asemenea opta dacă vor trăi după un program riguros, sau se vor pierde în atemporalitate. Graţie experienţei, ei învaţă ce situaţii necesită sau nu apelarea la simţul timpului. Relaţiile vizual-spaţiale: Emisfera cerebrală dreaptă oferă gânditorilor integraţi capacitatea de a trata relaţiile vizualspaţiale cu o bună percepere a culorilor, formelor şi configuraţiilor. Ei conştientizează relaţiile spaţiale dintre oameni şi obiecte. Folosindu-şi creierul în mod complet, beneficiază de un spectru larg de opţiuni. 

Comunicarea: Gânditorii integraţi pot „asculta" prin ambele emisfere cerebrale. Astfel, ei aud cuvinte şi în acelaşi timp percep aluziile non-verbale. în felul acesta, sunt mai conştienţi în privinţa celor ce se petrec în jurul lor decât cei care receptează informaţii prin intermediul unei singure emisfere cerebrale. Gânditorii integraţi evaluează atât înţelesul cuvintelor rostite, cât şi înţelesul ascuns exprimat de tonul vocii, de mimica facială sau de limbajul corpului vorbitorului. Capacitatea respectivă le permite să comunice într-o modalitate specifică empatiei, să vorbească elocvent şi să adauge discursului lor gestică expresivă şi tonalităţi adecvate. Gândirea de la parte spre întreg şi de la întreg spre parte: Gânditorii integraţi sunt capabili să privească informaţia din ambele direcţii. Ei pot începe cu tabloul de ansamblu, pentru ca apoi să revină şi să analizeze detaliile, sau pot parcurge detaliile în mod liniar, ca să înţeleagă suma lor în final. Pot parcurge o carte de la început la sfârşit, dar şi invers, sau răsfoind-o la întâmplare, şi vor fi la fel de mulţumiţi. Această fluiditate a gândirii le permite să activeze în diferite medii de învăţare, cu profesori diferiţi. 

Sinteza şi analiza:
 Indivizii integraţi se pot deplasa fără dificultate de la analiză la sinteză. Ei pot descompune o idee sau un proces în părţile componente, pentru ca apoi să le reasambleze în acelaşi mod sau într-un chip nou. Caracteristica aceasta îi ajută să devină inventatori şi creatori ideali. Sunt experţi în descoperirea de noi soluţii pentru probleme, în crearea de gadgeturi sau invenţii, în descoperirea de modalităţi noi pentru a crea în artă sau de a privi lumea. Ei îşi pot privi analitic noile sinteze, pentru a le putea testa şi examina, în căutare de erori pe care să le corijeze. Pot vedea sinteza generală şi-i pot analiza componentele, ca să se asigure că nu au neglijat nici unul dintre aspectele unui produs sau proiect. Partea negativă a persoanelor integrate Având capacităţi în ambele emisfere cerebrale, aceşti indivizi pot simţi că în interiorul lor există două personalităţi ce se iau la întrecere pentru a ocupa locul întâi. Ei tind să fie atât de diverşi şi de talentaţi şi au atât de multe preocupări încât sunt copleşiţi de propriile lor aptitudini şi le vine greu să-şi stabilească priorităţile. Doresc să facă atât de multe, să întâlnească atâţia oameni şi să ajungă în atâtea locuri încât nu reuşesc să facă tot ceea ce intenţionează. Sunt limitaţi de numărul de ore al zilei şi al anilor din viaţa lor. în felul acesta, se creează o frustrare aparte, deoarece, prin capacităţile lor extinse, ei doresc să realizeze foarte multe într-un timp restrâns. Avantajele persoanelor integrate Unul dintre cele mai importante avantaje de a folosi în mod integrat ambele emisfere cerebrale se află în domeniul descoperirilor, invenţiilor şi creaţiei. Emisfera cerebrală dreaptă poate crea noi forme de artă, poate face descoperiri ştiinţifice şi invenţii, iar emisfera stângă deţine capacitatea de a le comunica lumii prin intermediul limbajului. Există persoane care pot crea lucruri noi, însă care nu ştiu cum să le transmită altora. Astfel, este posibil ca lucrurile respective să dispară o dată cu ei. Foarte importantă este însă capacitatea de a-şi transpune creaţiile sau invenţiile în limbaj, pentru a-i ajuta pe alţii să le înţeleagă, scris sau verbal, într-o modalitate secvenţială, logică, pentru ca respectivii să le poată continua. De aceea, persoanele integrate pot aduce omenirii contribuţii importante, care să fie înţelese şi utilizate de alţii.

sursa;http://edu.moodle.ro-26 septembrie 2013, Timișoara – Prof. Dr. Florin Colceag


Consultant hipnotist-(Membru al asociatiei americane de hipnoza NGH)
Reabilitolog psiho-informational (certificat in practicile si terapiile psiho-informationale de catre ACADEMY OF COSMOHUMANISM INTERNATIONAL AND EUROPEAN INFORMATIZATION ACADEMY)
jurnalist 
Instructor Yoga


In vederea formarii unor grupe pentru activarea potentialitatilor  creierului, armonizarea vietii sexuale in cuplu, amplificarea fortei personale si karismei, combinat cu asane yoga.Curs saptamanal, o sedinta pe saptamana, va rog sa-mi scrieti tudor.cornel.iosub@gmail.com

Tel;O769859509

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu