marți, 27 septembrie 2016

Spioni si personalitati multiple



                                                                                    Dana Andreea Aldea
                                                                                    Revista Misterelor

            Campurile electrice de foarte inalta frecventa influenteaza producerea de acetilcolina, substanta indispensabila memoriei. Exista oameni programati sa indeplineasca anumite actiuni cu ajutorul acestor sunete cu frecventa specifica, iar CIA s-a folosit din plin de ei, in actiunile de spionaj.

Personalitatea duba a lui Candy Jones

            Cand telefonul a sunat in biroul directoarei unei agentii de manechine din New-York, o femeie blonda, pe cat de superba pe atat de celebra, a ascultat cu cea mai mare atentie desi nu erau, totusi, decat o serie de bip-uri electronice ritmice. Aceste sunete stranii au incitat-o insa sa actioneze instantaneu. A luat avionul spre San Francisco si de acolo, s-a napustst la doctorul ei care statea in Oakland. Cateva ore mai tarziu, o bruneta agresiva a iesit din cabinet si s-a urcat intr-o masina. Vorbea cu o voce puternica, stridenta si dura doctorului care o insotea la aeroport.
            “Iata pasaportul dumneavoastra!” – a spus el. Acesta era pe numele de Arlene Grant. Fotografia ii semana. Ii intinse apoi un plic mare pe care ea il baga in geanta. “Veti lua asta seara avionul spre Taiwan. La aeroport va va astepta un om de afaceri chinez”. Arlene a petrecut cateva zile la proprietatea luxoasa servind mese rafinate. In timpul zborului de intoarcere era calma si destinsa. Doctorul a venit din nou sa o intampine la aeroport si a readus-o la Oakland. Ea i-a intins pasaportul, filmele, biletele de avion si o peruca bruna. Doctorul i-a facut o injectie, iar a doua zi ea a reluat drumul spre New – York.
            Intreg personalul agentiei a fost usurat vazandu-si directoarea la birou. Erau cu totii mirati de aceasta absenta de o saptamana, dar ea nu le-a vorbit deloc de locurile turisticedin Taiwan. Nu putea. Nu avea nici o amintire din calatorie. Aceasta blonda superba se numea Candy Jones, manechin si vedeta anilor ’40-’50. In anii ’60 a condus celebra agentie de manechine Conover. Prezentatoare la NBC, ea a intervievat “personaje controversate” precum Jimmy Hoffa, seful sindicatului camionagiilor. Candy Jones a facut ea insasi parte dintre celebritati, mai ales dupa ce presedintele SUA, Richard Nixon a primit-o la o searata, la Washington.
            Timp de 12 ani, sub numele de Arlene Grant, ea a facut numeroase sejururi in Taiwan si diferite tari din Extremul Orient, de unde a strans informatii, fara sa-si aminteasca de peregrinarile sale. Candy nu era deloc constienta ca ducea o viata dubla. Nu a pastrat nici cea mai mica amintire a aventurilor sale de Mata-Hari si nici cea mai mica idee despre aceasta existenta bizara. Uimitoare in aceasta istorisire este chiar originea lui Arlene Grant. Arlene era un caz de personalitate multipla artificiala. Alter-ego-ul lui Candy detinea propria sa banca de date. Si, ca in majoritatea cazurilor de personalitate multipla, Candy nu avea acces la memoria celeilalte. Arlene era expansiva, dura sarcastica. Ea o cunostea pe Candy pe care o gasea “molaie”.
            Arlene era puternica fizic, atletica si a urmat o pregatire speciala in Virginia, intr-o scoala de spionaj. A fost antrenata in lupta de gherila, in tehnicile de perchezitie, a fost invatatata sa incendieze si multe alte lucruri. In timpul uneia dintre ceste calatorii secrete, Arlene a trecut prin icercari dure. A fost chiar torturata.



Incredibilul scenariu al superspionajului perfect

            Doctorul di Oakland era un agent CIA care a lucrat sub acoperire, sub pseudonimul Gil – Jensen El a folosit hipnoza si medicamente care “alterau” memoria pentru  a activa personalitatea lui Arlene Grant.
            Acest maestru al personalitatilor multiple era convins ca a obtinut spionul de soc perfect si a prezentat-o pe Candy marilor sefi de la CIA ca dovada a reusitei sale.
            In lucrarea “Hipnoza in timp de razboi: superspionul”, dr. George Eastarbrooks, o autorizatie in domeniu, a descries “pasii de urmat”: “In primul rand activati memoria separate a unei personalitati multiple. Apoi dati-i diverse informatii secrete. Trimiteti personalitatea curenta in diverse locuri.
            Ea nu poarta nici un document secret. Doar un semnal hipnotic precis ii da acces la personalitatea care detine datele. Chiar daca este torturata, personalitatea A nu va putea sa aiba acces la memoria personalitatii B”. Adancindu-se in propriile sale supozitii, Estabrooks a afirmat ca alter-ego-ul suporta mult mai bine tortura, fara ca aceasta sa lase multe urme. In plus, alter-ego-ul poseda uneori o memorie marita, a doua personalitate dovedindu-se capabila sa memoreze volume intregi.
            Multi ani, Candy Jones a dus o viata dubla halucinanta. A participat frecvent la petreceri mondene. Sunete stranii electronice o convocau pe Arlene Grant telefonic, iar ea furniza informatii intr-un loc desemnat. Daca era interpelata Candy, ea nu divulga nimic, intrucat nu poseda nici o informatie.
            Cativa ani mai tarziu s-a produs un fenomen ce apare curent la personalitatile multiple. Personalitatea lui Arlene, din ce in ce mai puternica, a inceput sa se substituie lui Candy in momentele cel mai putin potrivite, chiar si in noaptea nuntii. Long John Nebel, noul ei sot, un celebru prezentator de radio din New York, cina intr-o zi cu Candy, cand Arlene a erupt brusc si au facut cateva scene violente, venite din trecutul ei de spioana, lasandu-si sotul stupefiat. In aceste momente, urmele de tortura i-au reaparut pe piele. Nebel, bulversat sa descopere ca sotia sa era nu numai o personalitate multipla ci si un spion, a adus imediat hipno-terapeuti, psihiatri si experti in spionaj. In curand, s-a aflat adevarul despre incredibilul scenariu cu Arlene Grant. Jensen nu a creat, deci superspionul perfect.
            Aceasta istorisire seamana cu cea din “O crima”, de Richard Condom, in care este vorba despre un sergent american capturat in Coreea si programat, prin hipnoza, sa omoare in momentul in care vede o dama de caro intr-un joc de carti. Deloc surprinzator, Candy Jones a fost profund afectata cand a descoperit ca-i impartise corpul si spiritul. Dar si mai rau era ca “programul” lui Arlene se termina cu o sinucidere in ziua in care ea nu mai servea la nimic. Datorita constientizarii si terapiei, Candy Jones a dejucat acest plan (ea a murit de moarte naturala in 1989). In anul 1976 si-a dezvaluit istoria in fata microfoanelor.

Victime ale experientelor de “educatie psihica”

            Un alt caz de manipulare este cel al Lindei Mac Donald, care in 1963, s-a internat in celebrul Allen Memorial Institute al Universitatii Mc Gill din Montreal, Canada. In ultimii 4 ani ea adusesepe lume cinci copii, dintre care doi gemeni, si era epuizata, cu hipoglicemie si suferea de o depresie post-natala. Atunci a inceput terapia ciudata pentru care nu i s-a cerut deloc consimtamantul. A fost supusa la sute de electrosocuri si i s-au administrat droguri puternice, inclusiv LSD, timp de trei luni. Acest tratament a purtat denumirea de “educatie psihica”.
            Care a fost rezultatul? Nu-si mai amintea nici macar numele. Sotul si copii au devenit niste straini. Nu mai stia sa se serveasca de cutit si de furculita. “A uitat sa citeasca si sa scrie. Memoria, intreaga sa viata au fost sterse in totalitate.
            In anul 1987, Linda a intentat un urias proces statului pentru pierderea memoriei a 25 de ani. Contrar vointei lor, Linda si celalti 53 de pacienti, printre care sotia lui David Orlikow, parlamentar canadian, au servit drept cobai in cursul inspaimantator experiente de alterare a memoriei conduse de dr. Ewan Cameron.
            Aceste experiente care au avut loc la sfarsitul anilor  “50 si inceputul anilor ’60 au fost ordonate de CIA si finantate de o asociatie paravan, Societatea de Cercetari in Ecologie Umana. Alti noua canadieni au actionat CIA in justitie si au cerut 1 milion de dolari pentru pierderea memoriei. Toti au fost alesi la intamplare si au urmat, fara stirea lor, tratamente similare, ce au vizat anularea memoriei pentru a le remodela personalitatile. “Ne-au distrus viata” – au declarat ei. CIA nu si-a recunoscut vina, dar a platit 1 milion de dolari pentru ca afacerea sa fie musamalizata.
            “Controlul memoriei si amnezia erau pe atunci un obiectiv major al CIA”, a declarat John Marks, vechi agent si coautor al lucrarii “The CIA and Cult of Intelligence” (CIA si cultul inteligentei). Sub numele de cod MK-ULTRA, CIA a efectuat experiente asupra unor bieti pacienti indusi in eroare, din 180 despitale, centre de cercetari si inchisori americane. Impulsionati de razboiul rece si temandu-se sa nu le sufle comunistii pionul in “razboiul psihologic”, CIA a recurs la LSD si alte droguri, la privarea senzoriala, la spalarea creierului, la hipnoza si la multe alte tehnici de control mental. In 1976, senatul american a deschis o ancheta asupra acestor practici odioase si a pus, aparent, capat programului.

Tactici subliminale folosite in contraspionaj

            Ce arme ale memoriei a pus in lumina acest proiect care tine de crime de razboi? Doua, daca il credem pe jurnalistul James L. Moore, caruia agenti ai CIA i-au incredintat documentele. Porima este controlul radio-hipnotic infracerebral. Se detine dovada documentata a crearii personalitatilor multiple artificiale care erau deja o arma tactica a contraspionajului. Dupa Moore, viitorul spion era conditionat sub hipnoza pentru a i se putea diviza personalitatea. Alter-ego-ul astfel creat era controlat de o “tonalitate subliminala”. “Se poate plasa un om sub un anumit tip de control fara stirea sa si poate fi programat pentru a indeplini anumite actiuni, de fiecare data cand el aude tonalitatea respectiva. Tonalitatea subliminala este eficienta intreaga viata” – avertizeaza Moore. Se poate utiliza saptamani, luni, chiar ani dupa prima hipnoza si prima programare. Este suficient sa se emita sunete cu o anumita frecventa specifica, sa fie transmise prin radio sau prin telefon pentru a activa anumite zone ale creierului si a trezi a doua personalitate.

A doua arma, dizolvarea electronica a memoriei este un program care, in cadrul numeroaselor actiuni de stat, era desemnat de o sigla. Proiectul EDOM se ocupa de acetilcolina, care mediaza transmiterea impulsurilor electrice de la organele de simt la creier. Memoria trebuie sa inregistreze aceste impulsuri, iar acetilcolina serveste drept “conductor”. Cand se buiaza creierul prin mijloace electronice, acetilcolina creeaza un potential electrostatic ce blocheaza accesul la imaginile si sunetele stocate. Memoria a ceea ce s-a vazut sau auzit pana atunci dispare. Dupa Moore, documentele de la CIA arata ca EDOM poate sa bareze complet accesul la memorie sau il poate amplifica, reduce sau sterge.

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu